Cultura României este ansamblul de valori materiale şi spirituale produse pe teritoriul României.
Localizarea României, la contactul dintre Europa Centrală, Europa de Est şi Peninsula Balcanică, face ca această cultură să fie foarte influenţată de aceste trei regiuni. Dominaţia Imperiului Otoman asupra ţării, a lăsat urme, ca şi migraţia slavilor, şi stabilirea saşilor şi secuilor. Totuşi, originea latină a culturii şi civilizaţiei româneşti au fost păstrate. În ultimele două secole, Europa Occidentală, în special Franţa, a influenţat cultura românească.
Literatura română a fost foarte puţin promovată în străinătate, în ultimii 150 de ani unii scriitori au devenit cunoscuţi la nivel European, chiar mondial, cum ar fi Mihai Eminescu, cel mai mare poet român, Mircea Eliade, Eugen Ionesco sau Panait Istrati, Emil Cioran.
Astazi cuvintul cultura are trei intelesuri:
1.Cultura ca efort de educatie, facand sa rodeasca spiritul care nu se limiteaza la asigurarea de cunostinte, la instructie, ci cuprinde educatia in sens larg obtinuta prin invatamant si experientele personale ale individului. Cultura este deci rezultatul asimilarii cunostintelor dobandite de omenire si educatia pe care o primeste omul ca urmare a insusirii setului de valori creat de umanitate si a rezultatelor propriei experiente.
2.Cultura este privita ca rezultat al efortului omului de cunoastere, de transformare a naturii si de creatie, cu rezultatele sale eficiente de a fi realizat un spirit cultivat, de a-l fi deprins cu o cultura estetica, religioasa. Cultura este deci privita ca efort de cunoastere care are o eficienta in comportamentul, in starile atitudinale, in modul de organizare a vietii fiecarui individ. Omul cult este apt sa-si organizeze relatiile interumane pe baza unui sistem de valori acceptat de comunitate si integrat in tot ceea ce intreprinde individul.
3.Cultura se refera la idealul de viata al omului care nu se limiteaza la viata intelectuala, ci inseamna inflorirea persoanei in intregul sau. Omul cult are un ideal de viata spirituala care inseamna deopotriva o viata intelectuala intensa, o viata sociala angajanta, militanta pentru instaurarea unor valori culturale si morale, care sa aiba ca rezultat armonizarea intereselor oamenilor si realizarea solidaritatii lor in directia promovarii, progresului general al comunitatii. De-a lungul timpului, filosofi ai culturii, antropologi, ednologi, psihologi, sociologi, au propus numeroase definitii culturii. Astfel, Kroeber, antropolog american, impreuna cu alti colaboratori ai sai, dupa ce a analizat 164 de definitii ale culturii, a propus pe cea de-a 165 care este urmatoarea: ”cultura consta din modele implicite si explicite ale comportarii si pentru comportare, acumulate si transmise prin simboluri incluzand si realizarea lor in unelte. Miezul esential al culturii consta din idei traditionale aparute si selectionate istoric si in special din valorile ce li se atribuie. Sistemele de cultura pot fi considerate pe de o parte ca produse ale actiunii si pe de alta parte ca elemente ce conditioneaza actiunea viitoare”.Rezulta: a.Definitia cuprinde comportamentul omului care este rezultatul acumularii unor valori si simboluri create de-a lungul timpului. b.Cultura cuprinde valori, simboluri spirituale dar si valori, realizari materiale, unelte, deci are cel putin 2 sfere, una spirituala si alta materiala. c.Cultura are un caracter integrator, realizarile generatiei de azi se integreaza in realizarile generatiilor anterioare. Cultura are un caracter cumulativ simbolic. Este produsul pe de o parte a actiunii omului, iar pe de alta parte a unor elemente care conditioneaza actiunea viitoare. Cultura are un caracter dinamic, o anumita procesualitate care rezulta din realizarea ideilor supuse selectivitatii istoriei. Autorul american si colaboratorii sai au privit cultura intr-o tripla relatie:
-ca relatia omului cu natura;
-ca relatia omului cu omul;
-ca relatia omului cu valoarea;
Cultura romana, acest pilon al spiritualitatii societatii noastre, cunoaste, la fel ca intreaga natiune, evolutii si revitalizari in contextul cresterii libertatii proprii de expresie si totodata in contextul globalizarii si integrarii in UE. Cultura europeana promoveaza dialogul si cooperarea interculturala, accesul cetatenilor europeni la cultura, programe diverse de cultura si vitalizarea patrimoniului cultural national si european Cultura romana imbogateste diversitatea si patrimoniul Culturii europene. Succesul extinderii va depinde, intr-adevar, de sprijinul oamenilor atat in statele membre
vechi, cat si in cele noi. Oamenii vor sprijini acest proces, daca beneficiaza vizibil de pe
urma acestuia in viata de zi cu zi si daca il recunosc drept o comunitate de cetateni egali.
De aceea este atat de important, la aceasta rascruce de drum, sa apropiem natiunile si
oamenii care au culturi si experiente atat de diferite, sa dam un nou impuls promovarii
diversitatii si dialogului intercultural.
In scopul construirii acestei noi Europe, nu e suficienta construirea unor noi infrastructuri
si cai de transport, intr-adevar importante pentru dezvoltarea economica a unui teritoriu
atat de vast. Nu trebuie sa uitam ca Europa nu este doar o piata, dar de asemenea o
societate de 455 milioane de cetateni care trebuie sa traiasca si sa lucreze impreuna, sa
construiasca proiecte comune de viitor, depasind piedicile din trecut si stereotipurile
actuale.
In politica sa de coeziune si alte politici cu impact structural, Uniunea trebuie sa isi afirme
dorinta de a participa la dezvoltarea acestei politici acestei societati interculturale, pe baza
valorilor comune stabilite in proiectul de Constitutie. Trebuie sa intareasca sprijinul sau
pentru initiativele cetatenilor care dezvolta, prin intermediul proiectelor educationale si
culturale, schimburi cu Comunitatea europeana si cu noii vecini ai UE.
Globalizarea vieţii economice, sociale şi politice devine din ce în ce mai evidentă. Din această perspectivă se observă creşterea mobilităţii oamenilor de pretutindeni, inclusiv creşterea numărului de migranţi de diferite credinţe şi origini care trăiesc şi lucrează în Europa. În ultimii zece ani, în Europa, se constată o creştere a unor comunităţi din punct de vedere multicultural fără însă a le fi recunoscută şi valoarea competenţelor interculturale fiindu-le refuzate participarea la dezvoltarea viaţii sociale şi politice. Pe de altă parte se observă creşterea popularităţii partidelor de extremă dreapta, a rasismului, antisemitismului şi islamofobiei în aproape toate statele europene. Toate aceste tendinţe negative au adus conceptul de ,,învăţare interculturală” pe primul plan fiind considerat ca unul din aspectele esenţiale şi de necesitate în formarea pe parcursul întregii vieţi.Cresterea permanenta a numarului de contacte interculturale nu este doar o sansa pentru noi toti de a invata unul de la celalalt, dar si o sursa de provocare si conflict. In ceea ce priveste constructia europeana si implicatiile generate de procesul globalizarii, se impune realizarea a doua conditii: valorizarea specificului national si, in acelasi timp, deschiderea catre relatii interculturale constructive. Prima conditie furnizeaza cetateanului identitatea nationala si increderea in puterea sa de a actiona in folosul natiunii, iar cea de-a doua conditie asigura insusirea unei cetatenii globale, valorizatoare a libertatii comune.Tinerii isi doresc sa construiasca viitorul Romaniei in UE si au o perceptie reala in ceea ce priveste Romania Europeana“.
Dupa recenta aderare , la 1 mai 2004, a 10 noi state, Uniunea Europeana are 25 de membri: Franta, Italia, Spania, Germania, Luxemburg, Belgia, Olanda, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Austria, Finlanda, Suedia, Cehia, Cipru, Malta, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia si Ungaria. Romania a devenit, de curand, parte integranta a acestei mari familii europene.Se vor crea locuri de munca stabile si vor exista reale sanse de afirmare, astfel incat tinerii vor avea un viitor chiar aici, langa cei dragi.Romania are inca multe carente si in justitie, care din pacate pleaca tot din zona politica. Curtea Suprema a Magistraturii, e raspunzatoare, asa cum reiese din Constitutie, de independenta justitiei. Or, Monica Macovei e un produs politic. Speram ca regulile impuse de UE sa rezolve, mai devreme sau mai tarziu, aceste probleme, carora ne este imposibil sa gasim singuri solutii fiabile.
